Revolutia de la Cluj

Interviu CityNews.ro

Vaduvele libertatii
Dincolo de faptul ca au trebuit sa se lipseasca de caldura tatilor, fiilor sau sotilor, urmasii eroilor martiri au o alta durere: la 20 de ani de la Revolutie sunt in cautarea adevarului. “Niciodata nu vom afla. Si soldatii au primit ordine si au executat, nu ii invinuiesc”, spune Ana Merca, vaduva lui Aurel Merca, impuscat in Piata Libertatii in jurul orei 15.50 in torace. Fiicele acesteia, Adriana si Cosmina Merca o contrazic: “puteau sa traga la picioare sau in aer, nu in inima”.

Femeia isi aminteste ca in ziua cu pricina se pregatea de sarbatorile de iarna. Era acasa si vedea ca sotul intarzie. “M-am decis sa ma duc sa bat eu covoarele vazand ca Aurel nu vine. Pe scara o vecina m-a intors spunand ca s-a tras si ca in oras sunt o gramada de morti”, isi aminteste Ana Merca acele momente. Dupa o noapte nedormita in care se gandea la sotul ei, nestiind ca acesta zace de fapt mort, femeia a plecat in cautarea lui.

“Sotul meu lucra la Sanex. Dimineata am sunat la fabrica si mi-au spus ca nu a mers la lucru. Mie el imi spusese ca daca se intampla la Cluj ce e la Timisoara, merge si el. Am plecat sa-l caut alaturi de mama mea. Pe la libraria Universitatii, pe un ziar era un creier de om cu lumanari aprinse langa, urme de impuscaturi pe cladiri si se vedea ca au spalat sangele de pe asfalt. Am aflat de la cumnatii mei ce s-a intamplat cu Aurel, dar nu mai vreau sa-mi amintesc ce am vazut la morga. Erau claie peste gramada, dezbracati, impuscati si plini de sange”, povesteste femeia care chiar daca si-a refacut viata isi aminteste cu lacrimi in ochi cele intamplate. Cele doua fete de 21 si 27 de ani au ramas doar cu amintirile comemorarilor de la cimitir si cu intalnirile de la asociatie.

Ucigasii au ramas nepedepsiti
Urmasele lui Merca sunt foarte nemultumite de cum au gestionat autoritatile problema. De exemplu, atat acestea, cat si Aurel Coltor, Dumitru Inclezan si Daniel Ilea considera cu dupa Revolutie foarte multi au profitat de context pentru a primi anumite foloase. “In judetul Cluj sunt 500 de revolutionari dintre care 300 sunt luptatori neraniti. Revolutia a fost in 21 decembrie la Cluj, insa sunt multi care pretind ca au facut cine stie ce lucruri in 22, cand de fapt era liniste totala”, spune Coltor.

Dumitru Inclezan intareste afirmatia acestuia si adauga ca el nu are certificat. “As fi fost revolutionar daca eram fotograf, telefonist la ambulanta, ofiter de politie, sofer la salvare sau militar. Asa, chiar daca am inceput revolutia la Cluj, cu toate ca nu este consemnat nicaieri, eu nu am certificat de revolutionar”, spune si Inclezan. Asociatia pentru Aflarea Adevarului Revolutiei din 1989 sustine insa ca va face demersuri pentru a rezolva situatia muncitorilor de la CUG. Dincolo de aceste nedreptati, cea mai mare nemultumire a revolutionarilor clujeni este faptul ca responsabilii pentru macelul din Cluj-Napoca sunt in libertate. De exemplu, capitanul Carp Dando, colonelul Florian Caba si capitanul Gheorghe Iacob au ramas nepedepsiti.